Eu Sunt Mama !

MAK

Ai grija pentru cine mori

Leave a comment


Inceputul alaturi de cineva este  mereu frumos. Primele imbratisari, primul sarut, prima iesire impreuna, prima, prima, prima…..

Urmeaza perioada in care el sau ea devine centrul universului. Acea perioada in care trebuie sa treci de la eu la tu. Nu mai adormi cu gandul la planurile tale despre cum sa obtii locul de munca dorit, sa te duci la cat mai multe petreceri, sa, sa, sa. Numai esti tu cel mai important ci partenerul …..Este acea perioada in care toate emotiile se indreapta catre el sau ea. Impreuna cu tine as face acel lucru,tu ai zambet asa frumos, tu esti tot ce mi-am imaginat…tu, tu, tu…

Urmeaza apoi perioada in care treci de la tu la noi. In aceasta perioada exista o ajustarea a propriile dorinte care nu corespund celor comune.O renuntare la o parte importanta din tine pentru a forma un intreg. Se naste o durere autentica pentru o fericire ce nu dureaza decat daca esti dispus sa te omori ca tot ce ai reprezentat pana acum pentru a renaste formand un tot unitar alaturi de partener.

1044358_761340457227839_1507606424_n

Si daca mori pentru a renaste iar partenerul nu face asta?  Aici intervine drama de cele mai multe ori. Simti cum ai renuntat la tot ce te definea, tot ce ai reprezentat. Totul pentru NOI. Astepti ca acel NOI sa se nasca si astepti…si astepti …si astepti….pana cand mort fiind numai ai pentru ce sa renasti alaturi de partener.

V-ati gandit vreodata de ce este greu sa te desparti si sa fi din nou singur? Pai, daca acest proces in care devi un tot unitar este acesta: Trecerea de la eu la tu, de la tu la noi. Atunci inseamna ca ramanand din nou singuri trebuie sa  revenim la EU in sens invers.

Procesul poate fi dureros dar este mereu benefic. Ajuta sa descoperim lucruri pe care nu le cunosteam despre noi.

In final ramanand singuri trebuie sa reconstruim de la capat casa sufletului nostru. Poate, acum vom cunoaste ce materiale sa folosim pentru a nu se darama la prima drama.

Advertisements

Author: basmedezi

in acest ciclu numit viata incerc sa imi gasesc un loc. Calatoresc fugind de mine dar umbra cu care m-am nascut imi urmareste continuu pasii asa ca obosind ma asez la soare si privesc inspre sine gasind ce am cautat in toata aceasta alergare plina de suferinta..m-am gasit pe mine.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s